Primul microcip pe bază de fotoni este de 15 ori mai rapid decât cipurile electronice

de: Horia Despa
26 12. 2015

Viitorul microprocesoarelor este cât se poate de clar. Acestea vor trebuit să fie extrem de rapide și să consume cât mai puțin curent posibil. În acest sens, viitorul de care vă spuneam deja a devenit prezent.

Băieții de la MIT și cei de la Universitatea din California și Colorado au dezvoltat un cip care folosește lumina în loc de electricitate, oferind performanțe absolut ieșite din comun, consumând în același timp și extrem de puțin curent. Noul microcip este o realizare revoluționară ce va tinde să schimbe o întreagă industrie în cel mult zece ani. Noul procesor va pune capăt Legii lui Moore și va termina cu materialele semiconductoare clasice. Invența celor de la MIT poate fi primul microcip ce aduce asupra noastră era primelor procesoare optice.

Computerele, telefoanele și tabletele folosesc microcipuri care au nevoie de curent pentru a putea funcționa. Electronii trec prin tranzistori compuși din materiale semiconductoare precum siliciu, iar viteza cu care aceștia interacționează cu nucleele de calcul se datorează în primul rând densității, deci și a numărului, de tranzistori de pe un cip. Fără îndoială electronii sunt rapizi, însă viteza cu care aceștia circulă printr-un material precum siliciul pălește în comparație cu viteza fotonilor din care e compusă însăși lumina.

Ce au reșit cercetătorii americani a fost să construiască un microprocesor care să folosească fotoni în loc de electroni pentru a transmite informații într-un mediu optic în loc de siliciu, așa cum tranzistorii clasici au existat până acum.

Folosind un fir optic de o sută de ori mai subțire decât un fir de păr, cercetătoriii au reșit să transmită date, mai bine zis cod binar, în circuitul optic din interiorul cipului, dar și în afara lui. Viteza de banda a noului procesor este imensă: 300 de gigabiți pe secundă/milimetru pătrat, ceea ce înseamnă aproape de 50 de ori viteza curentă a unui procesor de pe piață.

Având o mărime de 3/6 mm, noul cip este varianta prietenoasă pentru consumatorii de rând a procesoarelor cuantice. Deși procesoarele cuantice sunt mult mai avansate chiar și decât procesorul nostru optic, existența acestuia este un pas intermediar necesar pentru a putea fi introdus în infrastructura existentă de fabricare a microprocesoarelor. În alte cuvinte, acest microcip este primul pas în tranziția către procesoarele cuantice, fără ca uriașa infrastructură mondială să fie afectată peste noapte de noua tehnologie.

Drept dovadă, acest cip încă reține un mic set de circuite electronice extrem de avansate împreună cu cele 850 de componente optice de tip I/O (input/output), astfel încât să încurajeze o fabricație în masă cât mai facilă.

Nu se știe exact dacă giganți precum Intel, Qualcomm sau ARM sunt legați într-un fel de acest cip revoluționar, însă descoperirea a dat naștere unei companii noi numite Ayar Labs, ce este formată din foști cercetători de la MIT și Berkeley ce au lucrat la proiectul cipului optic. Aceasta se va concentra pe construcția de soluții de procesare eficiente energetic, ce oferă un transfer de date uriaș celor care sunt interesați și doresc să implementeze noua tehnologie.

Probabil că dacă liderii mondiali ai soluțiilor de procesare nu vor prelua rapid informații și licențe de la Ayar Labs, nu m-ar mira să văd că peste vreo zece ani o nouă firmă va depăși în relevanță giganți precum Intel sau MediaTek.